Pomenirea morților în Postul Crăciunului

Perioada Postului Crăciunului (cele 40 de zile cuprinse între 15 noiembrie și 24 decembrie) este una în care grija pentru suflet domină întreaga atmosferă din familie. Pregătirile sunt în toi, sărbătoarea sfântă se apropie și are o mare însemnătate, atât în viața oamenilor, cât și în comunitatea în care trăiesc și din care fac parte. Nu sunt uitați nici cei adormiți, iar unele zile din Postul Crăciunului sunt marcate de obiceiuri și tradiții legate de pomenirea morților.

Parastas în postul Crăciunului

În Postul Crăciunului se fac parastase de la 15 noiembrie (data începerii postului) până la 20 decembrie, adică până la Înainteprăznuirea Nașterii Domnului.

După data de 20 decembrie nu se mai fac parastase până la 7 ianuarie, când se sărbătorește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

Sărindare în Postului Crăciunului se aduc cu precădere la începutul perioadei.

Și înmormântările din Postul Crăciunului se supun respectării anumitor reguli.

Pomeni în postul Crăciunului

În popor se obișnuia ca în mai multe zile din Postul Crăciunului să se dea de pomană, atât pentru cei morți, dar și pentru ca cei vii să fie feriți de anumite boli. Unele sunt tradiții din vechime, care astăzi cu greu mai pot fi regăsite în lumea satelor, iar altele sunt încă prezente, atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Alimentele care se împart ca pomană în Postul Crăciunului sunt alimente de post.

Zilele în care se fac pomeni în postul Crăciunului sunt, conform tradiției:

• 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Ovidenia)
• 4 decembrie: Sf. Varvara
• 5 decembrie: Sf. Sava
• 6 decembrie: Sf. Nicolae
• 9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare
• 18 decembrie: Sf. Modest
• 23 decembrie: Preajunul Crăciunului
• 24 decembrie: Ajunul Crăciunului

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

În popor, sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului se mai numește și Ovidenia. Este o sărbătoare a luminii, care învinge întunericul iernii și al morții. Se crede că lumânările aprinse în această zi vor arde veșnic pe cealaltă lume. Din acest motiv, se obișnuiește să se aprindă lumânări pentru cei înecați, pentru copiii morți înainte de botez și în general pentru cei care au murit fără lumină la căpătâi, ca să ardă pentru ei în lumea de dincolo. Se dau de pomană haine și mâncare.

4 decembrie: Sf. Varvara

Sfânta Varvara este protectoarea minerilor, iar ziua se ține pentru apărarea de boli și necazuri și pentru a avea viață lungă și moarte ușoară. Se dă de pomană celor nevoiași pentru sufletul morților.

De Sf. Varvara se obișnuiește și să se dea de pomană miere. În vechime, se pregăteau turte din aluat crud și se ofereau bătrânilor, ca să le coacă ei.

În unele zone, se pregătesc turtele Barburii (ale Varvarei). Acestea sunt turte cu nucă, unse cu miere, care se dau de pomană copiilor și au rolul ritualic de a îi feri pe cei mici de vărsat.

5 decembrie: Sf. Sava

Sf. Sava este cea de-a doua sărbătoare populară în care pomana rituală are rolul de a proteja oamenii de vărsat.

Se ofereau cu precădere nuci și fasole fiartă, o sticlă cu vin, dar și turte calde peste care se așeza lână sau mătase.

6 decembrie: Sf. Nicolae

Se fac pomeni și de Sf. Nicolae, împărțindu-se colivă și mâncare de post, cu precădere oamenilor sărmani și în special copiilor.

9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare

În popor, ziua de 9 decembrie coincide cu sărbătoarea Sf. Nicolae Mic sau Sâmnicoară. În această zi femeile dădeau de pomană colaci, pentru a-și feri copiii de boli.

18 decembrie: Sf. Modest

În lumea satului românesc, Sf. Modest este unul dintre sfinții protectori ai animalelor. Ca atare, în această zi se dădeau de pomană făină și mălai, pentru ca vitele să fie ferite de boli.

23 decembrie: Preajunul Crăciunului

Se spune că ziua de dinaintea Ajunului Crăciunului este o zi dedicată morților. După miezul nopții, se face o masă festivă pentru spiritele acestora, cu vin și mâncare de post (pâine, grâu fiert, fasole și altele). Aceste alimente vor fi sfințite în dimineața zilei de 24 decembrie și vor fi date de pomană familiei și vecinilor pentru sufletele celor adormiți.

24 decembrie: Ajunul Crăciunului

În ziua de Ajun se dă de pomană pentru cei morți, iar seara se pun pe masă pâine și sare, apă, grâu și pește – se crede că în timpul nopții vor veni sufletele rudelor moarte și vor mânca și bea din ele.