Moșii de vară 2024 - sâmbăta morților

Moșii de vară reprezintă o sărbătoare care are loc în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, fiind una dintre cele mai importante zile de pomenire a morților de peste an.

Moșii de vară se mai numesc "Moșii de Rusalii", "Moșii Duminicii mari", "Moșii cei mari", "Moșii de cireșe" sau "Moșii de sâmburi".

Când sunt Moșii de vară?

Sărbătoarea Moșilor de vară nu are o dată fixă, ea fiind influențată de data în care cad în fiecare an Rusaliile (și deci Paștele).

În anul 2024, Moșii de vară sunt pe data de 22 iunie. Sărbătoarea apare în calendarul ortodox sub denumirea de "Sâmbăta morților – Moșii de vară".

Ce înseamnă Moșii de vară?

În tradiția populară, Moșii de vară sunt de fapt spiritele morților (moși și strămoși), care au venit pe la casele lor în Joia Mare din Postul Paștelui și urmează să plece în această zi, adică în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor.

Este o zi de puternică legătură cu cei morți. Ofrandele și ritualurile care se fac la Moșii de vară au ca scop tocmai împăcarea morților și ușurarea călătoriei lor înapoi spre cealaltă lume.

Ce se împarte de Moșii de vară?

Pentru a îmbuna spiritele morților despre care se crede că se întorc supărate de unde au venit, părăsindu-și din nou casele, de Moșii de vară se împarte de pomană.

După o credință populară, în această zi morții se duc pe Valea cu Dor și găsesc tot ce li s-a dat de pomană în cursul anului. Cine nu găsește nimic, ia țărână în poală și se întoarce întristat.

În primul rând, se împart vase noi, cănuțe înflorate (cândva acestea erau vase din lemn sau din lut, cumpărate special din Târgurile Moșilor). Bunicii spun că, în vechime, de toarta ulcelei se legau flori sau se atârnau cirese, iar în vase se punea o lingură nouă. Vasele se împărțeau pentru că se credea că așa morții vor avea din ce să bea apă pe lumea cealaltă.

Vasele se umplu cu lapte dulce, vin, bere sau apă proaspătă și mâncare gătită. În Moldova de nord, atunci când se umpleau cu apă de la fântână, se lăsa acolo un ban ca plată. Se spunea că apa a fost dobândită prin munca altora și, dacă nu o plătești, pomana nu va fi primită.

Mâncarea care se împarte de Moșii de vară cuprinde plăcinte, carne de miel, ceapă și usturoi verde, păsat, orez cu lapte, cireșe, colaci și colivă. Pe lângă farfuriile și vasele cu mâncare și băutură, de Moșii de vară se mai împart flori funerare (în trecut se dădeau ghirlande de trandafiri) și lumânări aprinse.

În zona Câmpulungului se dau de pomană caș, brânză proaspătă, ouăle cele mai mari și lapte prins.

Se obișnuiește ca părinții să dea de pomană la fii și la nepoți, nașii la fini, rudele și prietenii unii altora.

În unele zone (precum Bucovina), niciun membru al familiei nu are voie să mănânce până nu se dă de pomană. Se crede că la Moșii de vară toți morții se împărtășesc și, dacă o rudă a mortului mănâncă, înseamnă că cei din neamul lui nu se mai pot împărtăși.

Toți morții așteaptă pomana în această zi, de aceea, în multe părți se trimit de dimineață pomeni la casele rudelor, vecinilor și la cei sărmani. Cel care dă de pomană spune "Să fie de sufletul mamei/ tatei etc." sau "Să fie pentru mama/ tata etc", iar cel care primește vasele rostește formula consacrată "Bogdaproste". În unele zone din Moldova, vasele se împart și în prima și a doua zi de Rusalii.

Se spune că de Moșii de vară se dădeau și se primeau de pomană atât de multe vase încât de-a lungul anului nu mai aveai nevoie să cumperi altele noi.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de vară

Pe lângă pomană, ziua Moșilor de vară este încărcată și de alte tradiții și obiceiuri dedicate morților și transmise din străbuni până în zilele noastre.

Pe lângă obișnuitul parastas în care se pomenesc prin rugăciuni toți străbunii cu familiile lor, se obișnuiește să se meargă la cimitir, să se curețe și să se ude mormintele. Oamenii cred că în această zi se trimit păcătoșii în iad, de aceea la Moșii de vară, în Muntenia și Oltenia femeile plângeau și boceau la morminte.

Unele tradiții legate de Moșii de vară au legătură cu fenomenele naturale care aveau loc în această perioadă – cu ceea ce se petrecea în natură. Pentru că a venit vara, ploile cu tunete și fulgere îi sperie pe oameni, mai ales din perspectiva recoltelor care trebuie protejate. Ploaia este însă și o binecuvântare pentru câmpurile semănate. Oamenii cântă din bucium ca să atragă ploile de vară, dar ung ferestrele și ușile cu usturoi și leuștean pentru ca fulgerul, dar și duhurile necurate să ocolească gospodăria și casa lor.

Se crede că dacă plouă în această zi, va fi un an îmbelșugat. Ușile și casele se împodobesc cu crengi de tei, care se duc și la biserică, pentru a fi sfințite în duminica de Rusalii. Aceste crenguțe de tei se păstrau și se foloseau apoi în cursul anului: când ploua cu grindină se aruncau afară, ca să înceteze ploaia.

Bătrânii zic că noaptea înflorește feriga, iar sâmburii cresc în fructe.

Ce nu se face de Moșii de vară

În popor există și unele interdicții – lucruri pe care nu trebuie să le faci de Moșii de vară:

• Femeile nu lucrează până după-amiază, ca să nu le amorțească mâinile. Se spune că nu trebuie să lucrezi de Moșii de vară și pentru ca să fii sănătos și să nu îmbătrânești repede.
• De Moșii de vară nu se spală, ca să nu dai murdăria în gura morților, care stau cu gurile căscate, așteptând colaci.
• Nu se mătură, ca să nu dai praf în ochii morților, care se crede că stau după ușă până a doua zi, când, după liturghia de Rusalii, își vor lua zborul către cer.
• Nu se toarce, ca să nu se întoarcă colacii de la morți.